joi, 30 decembrie 2010

''Monstrul'' din Crivadia

   În zona Crivadiei au fost descoperitele urmele unui mamifer preistoric ce a trăit pe aceste meleaguri în urmă cu circa 28-34 de milioane de ani ( sfârșit Eocen, început Oligocen). Urmele sale au fost identificate într-un sit cu strat argilos cu  tuf silicificat de către Rădulescu C.& Iliescu.



   Mamiferul a primit denumirea de Crivadiatherium mackennai/ Crivadiatherium iliescui pentru a marca denumirea localității. Acest mamifer avea un aspect exterior asemanănător rinocerului modern, dar pe linie de specie pare a se asemăna cu o rudă mai îndepărtată a elefantului (a se vedea dispunerea celor 2 colți de pe craniu precum și structura osoasă aferentă membrelor).



   Aceste mamifere trăiau la marginea mlaștinilor cu mangrove și în pădurile tropicale existente în acea perioadă cu un climat cald și umed ( în Eocen climatul era mult mai cald și umed decât în prezent, astfel că au fost identificați palmieri chiar și în zonele polare !).




   Urmele identificate la Crivadia sunt unicate la nivel european ! Astfel de mamifere preistorice ( alte genuri) au mai fost identificate în nordul Africii (Egipt), Asia (Turcia, Mongolia s.a).
   Cu acest animal preistoric putem extinde elementele cu valoare de simbol ce pot definii localitatea. În acest sens  putem aminti valorificarea unui astfel de simbol pe malul sârbesc al Dunării, în zona Defileului.
   

marți, 14 decembrie 2010

Modernizarea drumului județean Merișor - Dealul Babii - Vulcan

      De mai bine de 10 ani s-a adus în discuție modernizarea DJ 666 ( Merișor - Vulcan), aspect stipulat și în “Strategia de dezvoltare socio–economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului” aprobată prin H. G nr. 646 / 2002.  In anul 2003 a fost elaborat și Planul de Amenajare al Teritoriului Zonal Valea Jiului în care era prevăzută modernizarea acestuia.
     In urma licitației organizate de CJ Hunedoara  la începutul acestei luni a fost desemnat drept câștigător al licitației SC Viva Construct SRL, cu sediul în Deva, la valoarea de 3.048.702 lei fără TVA, cu mult sub costul estimat inițial de  6.906.922 lei fără TVA.

   Proiectul vizează reabilitarea și modernizarea DJ 666 ( km 1+010-km 5+010 ) în intervalul 02.12.2010 - 31.12.2012.

     



        Ce importanță a prezentat  acest drum ?

    Existența sa se pierde în antichitate, acest drum  fiind unul de importanță majoră  între Transilvania și Oltenia, alături de cel de pe valea Oltului. In perioada medievală drumul este folosit intens pentru negoț, aspect evidențiat și de realizarea Turnului de vamă de la Crivadia ( în continuarea acestui drum) , prin prelungirea sa peste pasul Vulcan spre Oltenia. Odată cu realizarea căii ferate Simeria-Subcetate-Merișor-Bănița-Petroșani ,în 1870, drumul își pierde din importanță.

        Care sunt beneficile actuale ?

    Cu siguranță nu mai pot fi valorificate vechile funcții, cea de axă principală de comunicație dintre zona Hațegului/ Hunedoarei și Oltenia datorită dezvoltării comunicației pe axa Merișor - Bănița - Petroșani - Defileul Jiului -Tg. Jiu în detrimentul vechii axe Merișor - Dealul Babii - Vulcan -Pasul Vulcan -Tg. Jiu.          Valențele actuale pot fi reprezentate de:
 - modernizarea singurului drum județean din comună și , implicit, o mai bună deservire a satului Merișor și a cătunelor Răchita, Rusești;
 - accesibilizarea sporită a bazinului Jiului de Vest (Vulcan, Lupeni, Uricani) dinspre Banat și centrul Transilvaniei datorită scurtării drumului dintre Merișor și Vulcan cu 16 de km (cu  cca. 50%) față de varianta Merișor - Petroșani - Vulcan;
- acestă rută mai scurtă va facilita accesarea amenajarilor turistice, în perioada de iarnă, din Straja și Pasul Vulcan;
- stimularea realizării de pensiuni agroturistice în zonele Răchita, Rusești, Dealul Babii .


                      DJ 666 în apropierea pasului Dealul Babii ( 934 m. )

DJ 666 în Merișor

Traseul dintre pasul Dealul Babii și Merișor

Traseul dintre satul Dealul Babii și pasul Dealul Babii

luni, 13 decembrie 2010

Turnul medieval Crivadia

Turnul de la Crivadia este situat în apropiere de satul Crivadia, pe drumul spre comuna Băniţa în judeţul Hunedoara. Turnul a fost un punct de vamă in secolul al XVI-lea pe drumul care lega Transilvania de Oltenia prin pasul Vulcan.

A fost construit din piatră de calcar extrasă din împrejurimi, iar zidurile sale ating încă pe alocuri o înălțime apreciabilă. Turnul este circular, cu diametrul de 13m, iar la exterior este tencuit. Intrarea era situată în partea de nord, la 2 m înălţime de pământ şi pentru acces se folosea probabil o scară. În jumătatea de vest are 7 deschideri de tragere cu ambrazuri evazate spre interior, situate la o distanţă de aproximativ 1-1,5 m unul de altul, iar în cea de est este protejat natural datorită terenului accidentat, ceea ce a făcut inutilă practicarea în zid a unor deschideri de tragere suplimentare.


 În interior este posibil să fi avut cisternă, singura urmă vizibilă astăzi fiind o groapă. Era prevăzut şi cu un drum de strajă de lemn, astăzi dispărut, cu parapetul lat de 1 m şi înalt de 0,80 m. Deşi are aparenţa unui donjon, turnul de la Crivadia datează de fapt dintr-o perioadă mult mai târzie şi scopul său principal a fost cel de a observa şi controla căile de comunicaţie de graniţă. Turnuri asemănătoare se mai întâlnesc şi în pasul Turnu-Roşu.



Construcţia a fost ridicată în cel de al treilea deceniu al secolului al XVI-lea, probabil după 1528, pentru a supraveghea vechiul drum care lega Oltenia prin Valea Jiului de Valea Mureşului. Comanditarul a fost voievodul Transilvanei, Petru Pereny (1526-1529), iar motivul pare a fi consemnat de o plângere a nobililor din Haţeg în legătură cu contrabanda oltenilor şi a haţeganilor. Edificiul este aşadar un turn de vamă.

Sursă imagine stânga aici
 Sursă imagine dreapta aici


Sursă imagine aici                   Sursă imagine aici->
     
 Bibliografia

Gh. Anghel, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XIII-XVI, Cluj-Napoca, 1986, pp. 108-110;
G. Halaváts, „A Krivádiai ortorony”, Erdélyi Múzeum, 27, 2, 1910, pp. 107-110;
L. Kováry, Erdély régiségei és történelmi emlékei, Kolozsvár, 1892, p. 27;
R. Popa, „Über die Burgen der Terra Hatzeg”, Dacia, 16, 1972, pp. 266-269;
G. Szinte, „Kerek erod Krivádia fölött”, Archaeologiai Értesíto, 14, 2, 1894, pp. 110-114.

 Sursă imagine aici

Sursă imagine aici

Sursa articolului Valentin Sălăgeanu (ed.), 12 monumente din istoria românilor, fişe de monumente de Valentin Sălăgeanu, Ana Maria Gruia, Vladimir Agrigoroaei, Liliana Tofan, Grupul Român pentru o Istorie Alternativă (http://www.patzinakia.ro/), Bucureşti - Cluj-Napoca, 2008




sâmbătă, 11 decembrie 2010

Cine este Zoltán Kemény ?

      Zoltán Kemény (1907-1965), născut în satul Băniţa din Transilvania, pe atunci în Austro-Ungaria, a devenit cunoscut mai ales pentru reliefurile sale în metal, compuse într-o viziune picturală. Între 1921 şi 1923 a fost ucenic într-un atelier de tâmplărie. A studiat decoraţiuni interioare la Şcoala de Arte Decorative din Budapesta între 1924 şi 1927, apoi pictura la Şcoala de Arte Frumoase de acolo, în perioada 1927-1930.

     S-a mutat la Paris, unde a locuit între 1930 şi 1940, unde a lucrat ca designer de obiecte şi lămpi din fier forjat şi mai târziu ca designer de modă. A locuit la Marseilles până în 1942, când s-a stabilit la Zurich. Acolo a lucrat ca designer vestimentar şi editor de modă la o revistă elveţiană, iar în paralel a început din nou să picteze. A deschis prima sa expoziţie la Galerie des Eaux-Vives, din Zurich, în 1945. Un an mai târziu l-a cunoascut pe Debuffet şi inspirat de picturile acestuia în care folosea materii prime neortodoxe, a început să facă colaje în relief, încorporând materiale neobişnuite, precum nisip, pilitură de fier şi pietriş, iar din 1951, reliefurile sale au devenit colorate şi luminoase. Primele sale “reliefuri de metal” le-a realizat în 1954 şi se caracterizează prin contrastul dintre aspectul aspru dat de materiale folosite (bucăţi de fier vechi, sârmă, cuie, arcuri) şi stilul său sculptural fluid. După ce a experimentat cu lucrul în aliaje, zinc, cositor, fier şi aluminiu, s-a oprit asupra cuprului şi bronzului, care au devenit materialele sale preferate. Fiecare dintre reliefurile sale sunt constituite în jurul unei singure forme, repetată în lucrare în diferite forme şi variaţii. Unele dintre operele sale majore sunt Will Energy Tension Creation (1958) şi Metallo-Magic (1963).

 
        După cel de-a Doilea Război Mondial reputaţia sa a crescut în urma numeroaselor expoziţii personale pe care le-a deschis în marile oraşe europene. A obţinut naţionalitatea elveţiană în 1957. A renunţat la activitatea sa în domeniul modei pentru a se dedica sculpturii în 1960, iar în ultimii săi ani a realizat comenzi considerabile, printre care o sculptură monumentală de bronz pentru teatrul municipal din Frankfurt, în 1963: un panou lung de 110 metri, suspendat în foaierul teatrului. A primit marele premiu pentru sculptură la Bienala de la Veneţia din 1964. A murit la Zurich.O retrospectivă a operei sale a fost prezentată în 1966 la Paris, în cadrul Muzeului Naţional de Artă Modernă.

       Lucrările de-ale sale se află în mai multe muzee din Europa. Colecţia Muzeului Tate din Marea Britanie cuprinde patru reliefuri de-ale lui Zoltán Kemény, iar Centru Pompidou din Paris deţine cea mai consistentă şi variată colecţie de opere. În 2004 a fost prezentată acolo întreaga colecţie donată de soţia artistului, Madeleine Kemény, care cuprinde picturi, sculpturi, colaje în relief şi refiefuri din metal, împreună cu studiile sale pe hârtie de calc şi de ambalat.

       Între lucrările lui Zoltán Kemény, în special sculpturile şi reliefurile sunt căutate de colecţionari, acestea apărând ocazional pe piaţa de artă. Sculptura vândută pentru cel mai mare preţ este o instalaţie din cupru de mai mult de doi metri lungime şi unul înălţime, intitulat Géographie d’intérieur 2 (1964), care a obţinut într-o licitaţie Sotheby’s din 1991 o sumă de peste 51.000 de euro. Cele mai bune dintre compoziţiile sale în relief, de dimensiuni mai mici, care au apărut în licitaţii, au fost estimate şi vândute pentru sume cuprinse între 10.000 şi 20.ooo de euro.

                       
 Cu siguranță este cea mai cunoscută persoană născută pe aceste meleaguri. In această perioadă în care elementul identitar este necesar individualizării și promovării în sprjinul dezvoltării social-economice, mai ales în spațiul rural, evidențierea unor astfel de aspecte culturale amplifică elemente definitorii pentru localitate( cetatea dacică Bănița și turnul medieval Crivadia).
   Pentru alte informații despre Zoltán Kemény vezi și
- Centrul Pompidou, Paris
 - Enciclopedia Britanică
- Galeria Tate , Londra

luni, 2 august 2010

Bănița îmbătrânește

     După 1990 populația comunei a scăzut, ajungând la 1369 locuitori (conform ultimului recensământ al populației realizat în 2002). De atunci populația se află întrun proces accentuat de scădere dar și de îmbătrânire. Care sunt cauzele acestui regres după 1990 ?
      Trecerea României, după 1990, la un alt sistem politic, economic și social s-a reflectat și în declinul demografic la nivelul întregii țări sub forma scăderii natalităţii și  creşterii migrației. Dar acest declin demografic s-a manifestat diferit la nivelul României, astfel că unele zone și-au păstrat un anumit echilibru demografic iar altele au intrat în declin pronunţat (cum este cazul Băniței).

     Acest declin demografic este specific mediului rural și așezărilor urbane mici situate în zone izolate (Carpaţi, podișuri, Delta Dunării) precum și celor situate în afara axelor principale  de comunicație.
     Realizand o analiză mai profundă a fenomenului (perioada 1870-2002, pentru acest interval există date oficiale) se observă că valoarea medie a numărului populației a fost de 1.662 locuitori. Astfel, în anul 1870, Bănița avea 2.263 locuitori, în 1966 - 2013 locuitori, iar în 1992 -1397 locuitori.

Dacă în perioada anterioară anului 1990 populația numeroasă era susținută de sporul migratoriu ridicat (datorat lucrărilor realizate în zonă, mai ales la calea ferată), după acest an ea mai este susținută, în cea mai mare parte, de localnici ce au un comportament demografic influenţat, întro mare măsură (atât sub aspect salarial cât și al desfacerii unor produse obținute la nivel local), de evoluția socio-economică a Văii Jiului.

     Sporul natural pentru intervalul 1992 - 2002 a fost negativ, fiind la o valoare medie de - 4%o, sub media națională, cauza principală fiind creșterea mortalității. La acesta s-a adăugat și sporul migrator negativ. In afara acestor aspecte trebuie remarcată și ponderea mai ridicată a populației masculine 50,9% (1992), 51,4% (2002), situație opusă mediei naționale (populatie  masculină cca. 49%).

    La toate acestea se adaugă îmbătrânirea populației, ce va avea pe termen mediu și lung efecte nefaste. Astfel, dacă în 1992 populația sub 20 de ani reprezenta 28% din total, în 2002 a ajuns la 25,8 %. Situația este mult mai gravă la nivelul satelor componente (Merișor și Crivadia), unde ponderea persoanelor peste 60 de ani este mai mare decât a celor sub 20 de ani ! Ponderea populației cu peste 60 de ani ajunsese la 19% în 2002, cu mult peste un normal considerat la sub 7% pentru a avea o populație tânără, și un maxim de 12% pentru a nu intra întrun proces clar de îmbâtrânire și declin demografic. În actualul ritm, până în anul 2025, Bănița ar pierde aproape 170 de locuitori (echivalentul satului Crivadia). In urma recensământului realizat în anul 2011 se pot trage mai multe concluzii în privința evoluției demografice a localității pe următoarele două decenii.

    Pentru a încheia, totuși, pe un ton optimist am postat și câteva fotografii realizate cu ocazia sfârșitului de an școlar ( iunie, 2008) din cadrul Șc. Gen. Bănița.



marți, 27 iulie 2010

Cazare în Bănița

         Pensiunea Drăgan     tel. 0749 646030/ 0720080476

 , situată în Băniţa, lângă DN66-E79, zona Botani. Vezi si harta interactiva a Banitei






Pensiunea ,,La Nicolae ''    ( http://www.lanicolae.ro/) tel. 0788 390131 , este situată în Băniţa, lângă DN66-   E79, zona Botani. Vezi si harta interactiva a Banitei

Banita


Hanul Boleştilor , tel 0254 778240,este situat la iesirea din localitatea Băniţa ,spre Deva, lângă DN66-E79, zona Crivadia. Vezi si harta interactiva a Banitei

Hanul Bolestilor
Sursa fotografiei: aici
 Pentru o mai bună localizare vezi și Harta interactivă a Băniței în partea de jos a blogului.

marți, 20 iulie 2010

Ziua Băniței

       Cu ocazia nedeii de Sf. Ilie , in ultimii 4 ani, au fost organizate Zilele Băniței (mai exact Ziua Băniței).
 In fiecare an se organizeaza un spectacol de muzică populară la care nu lipsesc invitați din cadrul administrației județene și mass mediei.  Spectacolul se incheie la orele 24 cu un foc de artificii. 
      In acest an din lista invitaților fac parte: Mircea Moloț (Președintele CJ Hunedoara), Crăciun Maria , formația Nesu din Hațeg, Robert Târnoveanu, Frații Plotogea și Văru' Săndel. Sponsori: Cariera Bănița, Pensiunea ,,La Nicolae'' și Primăria Bănița.




Scena este gata, mai rămâne să sosească și invitații.



Lumea mai stă la terase, mai consumă o bere, un mic și alte cele până incepe spectacolul.

Nedeia de Sf. Ilie, scurt istoric

    Sărbătoare  face parte din ciclul pastoral celebrat odinioară  în satele româneşti. La origini, "Nedeile" erau urcări pe munte cu semnificaţie magico-mitică. După apariţia creştinismului, hramul bisericilor era socotit a fi "nedeia" satului respectiv. Nedeia pare să aibă legătură cu celebrarea zeului focului şi al soarelui, venerat pentru a preîntâmpina diverse fenomene meteorologice. Prima atestare documentară a unei nedei păstoreşti este din anul 1373. Calendarul creştin celebrează la 20 iulie pe Sfântul Măritul Prooroc Ilie Tesviteanul, singurul sfânt care a urcat la cer şi trupeşte. Mai mult temut decât iubit, Sântilie, sfânt războinic al calendarului ortodox, a fost învestit de popor cu atributele zeilor tunetelor şi fulgerelor, fiind cel care leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sfântul Ilie marchează miezul verii, dar şi mijlocul sezonului pastoral care începe la Sângiorz şi se termină la Sânmedru.

luni, 19 iulie 2010

Proiectele de dezvoltare ale comunei Băniţa au fost respinse

Scris in 28 iunie 2010, 23:20 de Marius Mitrache in Actualitate. 42 vizualizari si 3 comentarii.

Aproape toate proiectele pentru Băniţa au fost respinse ca fiind neeligibile.

     Primarul comunei Ionel Burlec se declară dezamăgit şi susţine că a fost dezavantajat şi depunctat pe nedrept, motiv pentru care a şi contestat decizia şi va reintroduce proiectele pentru care aşteaptă finanţare. „Sunt dezamăgit. Avem foarte multe proiecte depuse, dar care ne-au fost respinse. Unul dintre ele este cel depus la Fondul de Dezvoltare Rurală, care viza asfaltarea mai multor drumuri, realizarea unei creşe pentru copii şi a unui festival tradiţional. Am fost depunctaţi pe nedrept pentru că ni s-a spus că nu avem nevoie de creşă. Facem contestaţie şi le depunem în toamnă din nou”, afirmă Ionel Burlec, primar Băniţa.

Plan pentru restaurarea cetăţii Băniţa

Scris in 27 iunie 2010, 19:09 de Marius Mitrache in Eveniment. 46 vizualizari si 2 comentarii.



Cetatea de la Băniţa ar putea fi, în sfârşit, restaurată. Autorităţile locale spun că acest edificiu, aflat în patrimoniul UNESCO, ar putea fi amenajat şi pus în valoare, doar dacă reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara vor reuşi să o preia, odată cu restul cetăţillor dacice din judeţ. „În acest moment lucrăm la un proiect care vizează trecerea complexului Cetăţilor Dacice din judeţul Hunedoara la Consiliul Judeţean. După aceasta urmează să demarăm un proiect comun care să le includă atât pe cele de la Orăştie cât şi acestea de la Băniţa”, afirmă Ionel Burlec, primar Băniţa.

duminică, 18 iulie 2010

Băniţa..cel mai mare potenţial turistic conform unui document guvernamental

de Ioana Morovan HotNews.ro, EurActiv.ro
Joi, 18 septembrie 2008, 18:04 Economie | EuROfonduri


Ministerul Agriculturii a publicat lista comunelor dezvoltate din punct de vedere turistic, in care nu se mai finanteaza infiintarea pensiunilor si lista comunelor cu potential turistic ridicat. Cea de-a doua arata ca esti avantajat la finantare daca infiintezi o pensiune in Sasciori (Alba) sau Bosorod (Hunedoara), care au primit note maxime de la autoritati.

In localitati precum Moeciu, Bran, Costinesti sau Voineasa, in total – 30 de comune, nu se mai accepta infiintarea pensiunilor turistice (vezi documentul atasat – “Comune dezvoltate”).

Echipa de fotbal ,,Cariera Bănița''

Terenul de fotbal Giuleşti Petroşani, scenă de fotbal hazlie şi bună de amintiri


Scris in 27 Martie 2009, 23:55 de Aurel Slabai in Sport. 257 vizualizari si 0 comentarii.


În vasta activitate competiţională de fotbal din Valea Jiului a echipelor din Campionatul municipal Petroşani, organizat de organul de specialitate CMEFS, terenul de fotbal al AS CFR Petroşani, era folosit la maxim de echipele de seniori, juniori şi copii fiind al doilea teren după Jiul corespunzător în deceniile VI – IX al secolului trecut. La buna întreţinere a lui au contribuit conducerea depoului CFR Petroşani, depou fruntaş pe ţară, unde curăţenia, ordinea şi chiar disciplina era aproape militară. Trebuia doar solicitarea să fie făcută din timp la începutul săptămânii şi totul era pregătit (trasat, oameni de ordine, vestiare pregătite, iar la meciuri derby chiar şi o invitaţie la masă pentru jucători, arbitri şi conducători). Dar neavând o tribună şi gard de protecţie, spectatorii şi chiar jucătorii aveau ieşiri indisciplinare, care dacă nu era un observator, ajungea la grave abateri de regulament şi comportare. În anul 1969, ambele echipe erau în topul competiţiei iar la confruntarea lor am fost martor ocular oficial.

Descoperiri arheologice în Bănița

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Bolii.

În peşteră s-au descoperit materiale ceramice neolitice şi eneolitice. [62]
b) Peştera Ulciorului.

Aici s-au identificat fragmente ceramice Coţofeni, faza a III-a. [63]

2. Staţiuni arheologice cu stratigrafie complexă.

a) Punctul Piatra Cetăţii sau Cetatea de pe Dealul Bolii.
Pe acest deal, la 4 km est de sat, se află o cetate dacică cu ziduri şi turnuri de piatră realizate în binecunoscuta tehnică murus Dacicus (secolele I î.Chr.-I d.Chr.).
Aici s-a descoperit o brăţară dacică de argint.
În cetate şi pe terasele amenajate în jurul acesteia se găsesc multe unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea metalelor (bronzului).
Unele porţiuni din zidul cetăţii sunt realizate din pietre de mici dimensiuni, prinse cu mortar. Înălţimea acestuia este, uneori, de 1,5 m (secolele XIII-XIV d.Chr.).
Anterior construcţiei dacice a existat un nivel hallstattian. [64]
b) La poalele dealului s-a descoperit aşezarea civilă a cetăţii. În aceasta s-a descoperit un mare atelier pentru prelucrarea metalului. [65]

3. Vestigii de epocă romană.

a) Punctul Jigoru Mare sau Vârful cu Ocol.
În hotarul localităţii, pe muntele Jigoru Mare, s-au descoperit urmele romane ale unui castru de pământ de dimensiuni considerabile.

Fortificaţia are formă patrulateră având 310 / 240 m (7,4 ha). [66]

4. Mine şi cariere.

a) Aici s-au semnalat clădiri şi artefacte romane puse în legătură cu exploatarea pietrei.
După unele informaţii aici s-ar fi spălat nisipuri aurifere pentru selectarea metalului preţios. [67]

5. Descoperiri monetare.

a) Peştera Bolii.
În cariera de piatră de la Peştera Bolii s-a descoperit un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene.
Tot de aici provine o monedă romană republicană. [68]

Crivadia

1. Peşteri cu urme de locuire.

a) Peştera Gaura Oanei.
Materialele arheologice recoltate din această peşteră aparţin culturii Coţofeni şi epocii dacice. [195]
b) Peştera de pe Valea Munceilor.
În peşteră s-au descoperit vetre de foc şi artefacte neîncadrate cronologic şi cultural. [196]

2. Vestigii medievale.

a) Turnul-cetate de aici este, prin forma şi dimensiunile sale, deosebit în arhitectura fortificaţiilor medievale din Transilvania. El este ridicat la intrarea în trecătoarea Merişor şi se datează – cel mai devreme – în secolul XV d.Chr. [197]
b) Biserica medievală era construită din lemn şi funcţiona înainte de 1733.

Sursa:¤http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/bibliotheca/chunedoara/b.htm

Parc modern în Bănița

       Multă lume a observat că s-a lucrat în a doua parte a anului, mai ales pe toamnă, la zona din jurul primăriei. Aici s-a conturat un parc ce oferă o cu totul altă vedere asupra centrului comunei.
         
       Cum s-a realizat acest parc şi ce cuprinde ?

      Primăria Băniţa a depus un proiect în vederea realizării unui parc în localitate, proiect prin care solicita, normal, finanţare. Fondurile au venit din cadrul ,,Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi- 2008", astfel Primăria a obţinut prin contractul Nr. 244 din 09.10.2008 finanţare în valoare de 431.215,38 lei pentru proiectul ,,Construire şi amenajare parc Băniţa"

Centrul comunei Băniţa, înfrumuseţat cu banii dintr-un proiect de mediu

25.11.2009 Sursa articolului : http://www.ecomunitate.ro/Centrul_comunei_Banita,_%25C3%25AEnfrumusetat_cu_banii_dintr-un_proiect_de_mediu(16768).html

Primaria comunei Banita din judetul Hunedoara a reusit sa înfrumuseteze centrul localitatii cu fonduri obtinute printr-un un proiect de mediu. Însa proiectele de modernizare ale comunei hunedorene nu se opresc aici. Edilii vor sa acceseze si fonduri europene pentru ca sa mai rezolve din problemele comunitatii.


„Am reusit sa câstigam finantare pentru un proiect depus pe Mediu, în valoare de 5 miliarde de lei vechi. Cu aceste fonduri am amenajat un parc cu gazon si pomi ornamentali, am construit o fântâna arteziana, o filigorie si am amplasat stâlpi ornamentali, tobogane pentru copii si bancute”, a declarat primarul comunei, Ionel Burlec. Parcul a fost amenajat în curtea unde se afla Primaria si Caminul Cultural, pentru ca nu a fost identificat un alt teren din proprietatea statului care sa aiba dimensiunile necesare. Proiectul a fost depus anul trecut, a primit aprobare în acest an, iar executia lui a durat doar 6 luni. Si pentru ca vremea a fost destul de frumoasa, edilii au pus deja în functiune fântâna arteziana, care pe timpul noptii este iluminata.

Teren de fotbal, creșă și un festival al tradițiilor locale


Edilii mai au însa si alte planuri de dezvoltare a comunei. „Pe Ordonanta 7 am depus un proiect pentru finantare, în valoare tot de 5 miliarde de lei vechi, pentru a face posibila amenajarea unui teren de fotbal în partea de sus a comunei”, a mai spus primarul Burlec. De asemenea, tot cu fonduri structurale reprezentantii administratiei publice locale din Banita vor sa amenajeze drumul, sa construiasca o cresa si sa puna bazele unui festival al traditiilor momârlanesti. „Am solicitat 2,5 milioane de euro, conform proiectului si sper sa primim finantare. Deja a fost efectuata vizita în teren de catre reprezentantii finantatorului si am trecut cu brio de aceasta etapa”, a mai spus Ionel Burlec.

sâmbătă, 17 iulie 2010

O posibilă așezare civilă dacică în jurul Dealului Cetății de la Bănița/Peștera Bolii

Cercetarea a fost realizată în anul 2001 de către un colectiv condus de Florian Scurtu (GEI-PROSECO Bucuresti) . Epoca Latene, așezare domestică.

Scopul cercetărilor geofizice din zona dealului Cetăţii, pe vârful foarte greu accesibil al căruia sunt cunoscute construcţii militare dacice (M. Macrea, O. Floca, N. Lupu, I. Berciu - Cetăţi dacice din sudul Transilvaniei, Ed. Meridiane, 1966) sub numele de "cetatea dacică de la Băniţa", a fost acela de a încerca să pună în evidenţă urme de locuire, civilă sau militară, în vecinătatea cetăţii sau pe o arie mai extinsă, în vederea instituirii unui perimetru de protecţie arheologică. Fondurile necesare cercetărilor noastre au fost furnizate de către Ministerul Lucrărilor Publice. Problema a fost dificilă chiar de la început, deoarece în afara părerii, poate nefundamentate ştiinţific, că întreaga aşezare civilă din jurul cetăţii a fost distrusă la construirea căii ferate Simeria - Petroşani (G. Teglas, 1884, cf. I. Glodariu, E. Iaroslavschi, Civilizaţia fierului la daci, 1979, p. 37), nu am avut nici un fel de informaţie asupra eventualelor zone locuite din jurul cetăţii, nici în ceea ce priveşte poziţia unor astfel de zone în raport cu cetatea şi nici în privinţa genului de construcţii civile la care ar trebui să ne aşteptăm şi a modului de organizare a unor astfel de aşezări - locuinţe izolate sau grupate (de fapt chiar despre rezultatele concrete ale săpăturilor din cetate, unde, după afirmaţiile lui O. Floca, cel care a efectuat aceste săpături în anii ’60, a fost găsit un material arheologic foarte bogat, avem date foarte sărace).