luni, 11 aprilie 2011

Aplicaţii SIG (Sisteme Informaţionale Geografice) în studii privind dezvoltarea durabilă în mediul rural/montan

      Spaţiul rural se află într-o situaţie dificilă marcată de pierderea funcţiei tradiţionale(izvor demografic, sursă de materii prime agricole), regresului demografic şi degradării infrastructurii.
     Implementarea conceptului de dezvoltare durabilă în mediul rural/spaţiul montan necesită şi elaborarea de studii multidisciplinare (geografice, economice, psiho-sociale, ecologice,u rbanism ş.a) pentru a oferi un set de valori reper în structurarea şi organizarea teritoriului.
    Utilizarea unor surse variate implică dificultăţi în gestionarea şi tipologizarea setului de valori. În vederea corectării acestor neajunsuri au fost dezvoltate tehnici de prelucrare digitală a informaţiei cu expresie teritorială, cartografică. Aceastea permit analize multiple, modelări, plecând de la baze de date specifice ce au drept finalitate organizarea teritoriului în direcţia dezvoltării durabile. Bazele de date pot fi create/interogate cu numeroase aplicaţii dedicate: ArcGIS, SAGA GIS, QuantumGIS, gvSIG ş.a 
   In acestă direcţie o să vă exemplific diferite aspecte, legate de componenta naturală a mediului geografic, axate pe analiza relieful precum şi a beneficilor oferite de astfel de metode.
    Harta prezintă distribuţia altitudinii plecând de la baza de date (DEM- Digital Elevation Model) creată în acest sens. In nuanţe de albastru deschis sunt atitudini între 500 şi 700 m, în nuanţe de roşu (700-950 m), galben-verzui (peste 950 m, maxima în jur de 1500 m). 
    Plecând de la baza de date aferentă imaginii de mai sus se pot obţine informaţii complexe privind potenţialul de habitat, elemente de ecologie, topoclimat, fragmentarea reliefului, accesibilitatea habitatului, se pot stabili corelaţii între distribuţia în teritoriu a habitatului şi a infrastructurii, se pot modela situaţii ce ţin de propagarea unei viituri pentru a identifica zonele de risc, aplicaţii silvice, pedologice, amenajări turistice, implementarea unor obiective industriale, dispersia poluanţilor, identificarea rapidă a unor areale ce corespund unor cerinţe multicriteriale ş.a.m.d

     În roşu sunt reprezentate suprafeţe cu pantă foarte mare (peste 30%), în galben cu pantă moderată şi mare(10-30%) şi în albastru cu pantă mică (2-10%). Se observă panta redusă în sectorul sud-estic(Depresiunea Culoar a Băniţei), de-a lungul principalelor văi precum şi pe zona plaiurilor (corespund suprafeţei de nivelare Râu-Şes)
    Pe baza acestei hărţi se pot identifica areale cu potenţial crescut de procese de versant, areale ce trebuie protejate prin diferite amenajamente silvice, potenţialul de eroziune şi de acumulare, suprafeţe pretabile unor construcţii , căi de comunicaţie, utilizări agricole, riscul de colmatare al unor acumulări de apă ( în corelare cu gradul de împădurire, diverse alte utilizări ale terenurilor, tipul de sol, permeabilitatea şi capacitatea de retenţie a apei, scurgerea medie ş.a)
     Această hartă indică expunerea versanţilor spre a doua parte  a zilei, după ora 18, luna iunie, în raport cu lumina solară incidentă. Este şi o metodă foarte bună de redare a reliefului prin efectul de umbrire. Se pot observa principalele văi, modul de dispunere al versanţilor.

       Harta redă în culori ce pleacă de la albastru (versanţi cu expunere generală nordică, nord-estică, zone cu insolaţie totală redusă, sunt versanţi cu temperaturi reduse, precipitaţii mai bogate, umiditate a aerului şi a  solului mai mare, condiţii de biotop specifice), galben ( expozitie sudică, sud-estică) şi roşu (expoziţie sud-vestică, vestică). Cele din urmă (zone în galben şi roşu)  au un potenţial solar mai ridicat fiind pretabile unor culturi agricole, dispunerii de gospodării, prezenţei unor specii termofile dar şi a topirii mai rapide a zăpezii în timpul primăverii (riscuri de inundaţie). Versanţii cu un nivel redus al radiaţiei solare sunt benefici pentru amplasarea unor stabilimente în vederea practicării sporturilor de iarnă.
Pe această hartă sunt cuprinse  izohipse şi reţeaua principală de ape curgătoare.
Zona Peştera Bolii. In centrul hărţii se află Dealul Cetăţii.

       Modelarea permite selectarea unor areale pe baza unor criterii specificate. In acest caz au fost separate două sectoare, în nuanţe de roşu areale cu altitudinii mai mici de 850 m(corespunde limitei generale de extindere al habitatului construit cu utilizare permanentă) şi în nuanţe de violet-verde areale cu altitudini de peste 850 m (este zona cu funcţii pastoral-silvice). In corelaţie cu aceasta se pot introduce informaţii legate de dispunerea habitatului construit pentru a se identifica areale cu grad ridicat de presiune umană, zone cu potenţial ecologic ridicat dar nevalorificat în actuala structură a habitatului ş.a

           Reprezentări tridimensionale ale bazinul hidrografic.

Vedere asupra bazinului hidrografic dinspre Petroşani-Petrila.

Vedere dinspre est (partea de jos) spre vest(partea de sus a imaginii)


Vedere spre valea Jupâneasa (în centrul imaginii)

          O serie de reprezentări tridimensionale din mai multe perspective oferă o imagine expresivă asupra caracteristicilor teritoriului analizat. La acest strat de bază (DEM) se pot adăuga layere(straturi) de genul: modul de utilizare al terenurilor (arabil, păşuni, fâneţe, forestier, livezi, clădiri, căi de comunicaţie ş.a), clima (temperatura, precipitaţii, expunerea la curenţii de aer, nivelul insolaţiei), areale protejate, ş.a
         

Niciun comentariu: