duminică, 10 februarie 2013

Transparenţa administraţiei publice locale, din judeţul Hunedoara, din perspectiva accesibilităţii online

Gestiunea teritoriului, sub aspectele sale variate,  este realizată de diferite instituţii ce planifică şi verifică  îndeplinirea regelmentărilor din domeniu. Buna gestionare a teritoriului, sub aspectele sale naturale, socio-economice şi culturale  este dată şi de un nivel ridicat al  comunicării dintre gestionar/planificator şi beneficiar. Beneficiar, care, din perspectiva noastră, este populaţia unităţii administrativ teritoriale (comuna, oraşul sau municipiul). 

Cadrul legislativ din  domeniu ( Legea 215/2001 privind Administaţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare) reglementează raporturile stabilite între cetăţean şi administraţie. În  acest articol urmărim această relaţie din perspectiva deschiderii administraţiei publice locale în raporturile sale cu cetăţeanul sau, altfel spus, transparenţei  administraţiei  publice locale. 

La ce foloseşte această "transparenţă publică"? Se pleacă, în primul rând, de la considerentul cunoaşterii circuitului banului public şi în ce măsură taxele şi impozitele suportate de cetăţeni sunt gestionate judicios. În al doilea rând, dar într-un cadru insuficient reglementat, se urmăreşte ''schimbul de încredere'' oficializat de posibilitatea liberei alegeri a reprezentanţiilor în administraţia publică locală. 

Tot în cadrul acestui articol  se urmăreşte şi acest aspect, cel  al ''schimbului de încredere'' din perspectiva beneficiarului (cetăţeanului). Legea 215/2001 stipulează modalităţile prin care cetăţeanul poate accesa informaţia din domeniul public, de regulă prin cerere scrisă, cu termene clare privind tipul informaţiei disponibile publicului larg şi perioada de timp în care se oferă răspuns. 
          
În ultima perioadă, odată cu dezvoltarea comunicaţilor electronice şi mai ales a celei aferente internetului a crescut posibilitatea accesării unor surse variate de informaţii în mod liber şi a redus foarte mult restricţia impusa de distanţă (atât distanţa-timp cât şi de distanţa-cost). De ce este vizată această din urmă perspectivă ? Această nouă direcţie oferă cadrul democratizării şi susţine acel ''schimb de încredere'' oferind posibilitatea ca administratorul, prin componenta sa decizională, să vină în întâmpinarea beneficiarului (cetăţeanului). În acest sens putem aminti  art. 42, alin.7 din Legea 215/2001  ce stipulează, cu privirea la şedinţele consiliului local, următoarele: ,,în termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ-teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei''.  În vederea susţinerii acestei perspective au fost selectate o serie de informaţii asociate decidenţilor locali şi activităţii desfăşurate de aceştia. 

Pentru a analiza, în plan teritorial, transparenţa decizională au fost verificate, în perioada 20 - 23 ianuarie 2013, paginile de internet ale tuturor administraţiilor publice locale din judeţul  Hunedoara. Date fiind conţinutul variat şi diferenţierea netă  între paginile de internet  ale administraţiilor publice din meniul urban comparativ cu cele din mediul  rural au fost selectate o serie de criterii considerate, de noi, ca fiind de bază . Acestea cuprind: strategia de dezvoltare socio-economică localăhotărâri ale consiliului local (HCL), bugetul local şi declaraţii de avere şi interese. 


Din cele 69 de localităţi ale judeţului Hunedoara (7 municipii, 7 oraşe şi 55 de comune), 59 (85%) deţin site propriu (7 municipii, 6 oraşe şi 45 de comune). Din acest punct de vedere judeţul beneficiază  de o acoperire foarte bună. Existenţa unei site propriu oferă  localităţilor şansa de a se promova, acest aspect fiind cu atât mai pregnant în mediul rural datorită slabei lor acoperiri din partea mass-mediei (excepţie fac unele localităţi ce deţin obiective turistice foarte cunoscute, cum este cazul comunei Sarmizegetusa). Totodată există şi administraţii locale care nu deţin site propriu, iar ele.fac parte atât din mediul urban (Aninoasa) cât şi  din mediul rural din partea de sud a judeţului (Baru) şi de centru-vest (Ilia, Dobra,Vorţa, Cârjiţi, Lăpugiu de Jos, Burjuc, Bunila şi Crişcior). Acestea sunt atât comune cu o populaţie numeroasă şi acces la drumuri naţionale (Ilia, Dobra, Baru) cât şi comune izolate (Bunila, Cârjiţi).

Existenţa unei Strategii de dezvoltare socio-economică locală oferă cadrul unei strategii pe durată medie şi lungă de timp, care să prioritizeze investiţiile în capitalul natural, tehnic şi uman. În acelaşi timp oferă cetăţenilor coerenţa de care au nevoie pentru a înţelege decizilor luate în administraţia publică locală. În acest fel cetăţenii se pot implica în proiectele dezvoltate pe plan local. În general, reuşita unui proiect  rezidă şi din atragerea comunităţii în implementarea sa. 

 Accesul liber, pe site-urile administraţiilor locale, la strategia socio-economică este deficitară în majoritatea localităţiilor. Doar 12 localităţi (20% din cele ce deţin site) au postată strategia locală (7 din mediul urban, 50%,- Deva, Brad, Petroşani, Petrila, Vulcan, Lupeni şi Uricani -, şi 5 din mediul rural, 11%, - Veţel, Băcia, Balşa, Beriu şi Pui). Localităţile rurale fac parte atât din categoria celor de influenţă urbană puternică -Veţel, Băcia şi Beriu cât şi de influenţă urbană mai redusă (Pui şi Balşa).

Informarea privind Hotărârile  Consiliului Local oferă posibilitatea cetăţenilor de a participa ca observatori sau de  a expune puncte de vedere ce vizează o temă de interes pe plan local în cazul informării prealabile a temei aduse în discuţie. În acest mod cetăţenii sunt informaţi în mod curent de deciziile luate în privinţa gestionării bugetului public, derulării unor proiecte sau alte activităţi ce vizează comunitatea. Acest tip de informare este foarte important deoarece membrii comunităţii pot dezbate problematica şi pot aduce o serie de propuneri sau pot multiplica efortul administraţiei locale prin diferite tipuri de asocieri ce să amplifice efortul  administraţiei locale prin angrenarea în cadrul unor activităţi cu resurse financiare şi umane neguvernamentale (asociaţii culturale, ecologice, socio-economice ş.a)

Accesul liber, pe site-ul administraţiei locale, la hotărârile Consiliului Local indică acelaşi decalaj urban-rural. Din cele 13 localităţi urbane ce deţin site, 10 dintre acestea  (77%) au postate Hotărârile Consiliului Local (au fost luate în considerare cele aferente anului 2012), şi anume: Deva, Hunedoara, Călan, Haţeg, Brad, Geoagiu, Orăştie, Petroşani, Vulcan şi Lupeni. Acestea lipsesc în oraşele Simeria, Petrila şi Uricani. În cadrul mediului rural informarea cetăţenilor, la acest capitol, este cvasi-inexistentă, doar 4 localităţi (9%) oferind informaţii în acest sens. Acestea sunt localităţi din zona de influenţă imediată a unor centre urbane: Baia de Criş (Brad), Veţel şi Băcia (Deva), şi Boşorod (Călan).
Modul de utilizarea a resurselor financiare (bugetul local) alocate de la nivel central sau judeţean precum şi din resursele locale (taxe, impozite, ş.a) este cu atât mai important cu cât este foarte des  adusă în discursul public motivaţia lipsei resurselor financiare. Totuşi, lipsa resurselor financiare nu înseamnă şi inexistenţa lor, ca atare cunoaşterea valorii acestora, a originii bugetului local (nivel central, regional sau local) precum şi dependenţa/independenţa de anumite surse determină conştientizarea acestor resorturi financiare la nivelul comunităţii locale precum şi consolidarea încrederii din perspectiva capabilităţiilor locale de a susţine anumite proiecte locale. În acelaşi timp oferă şi o imagine sintetică asupra distribuţiei resurselor în plan local şi, de ce nu, a modului în care contribuabilul reprimeşte, la modul general, o parte din taxele şi impozitele plătite.

Informarea în plan teritorial, în privinţa bugetului local este eterogenă, fiind vorba de localităţi din toate zonele judeţului, dar reduse ca număr. Mediul urban este reprezentat de 7 localităţi (54%) ce oferă informaţii despre bugetul local pe anul 2012, şi anume: Deva, Hunedoara, Simeria, Brad, Geoagiu, Petroşani şi Lupeni. Datele privind bugetul local nu sunt evidenţiate pe site-urile propri  ale oraşelor Orăştie, Haţeg, Petrila, Vulcan şi Uricani. Mediul rural are o informare slabă şi la acest capitol, doar 9 localităţi (20%) din partea centrală (Băcia,Veţel, Boşorod, Orăştioara de Sus şi  Teliucu Inferior) şi de nord (Baia de Criş, Zam, Gurasada şi Certeju de Sus) a judeţului Hunedoara, toate fiind localităţi de vecinătate urbană sau cu acces direct la drumuri de interes european.

Declaraţiile de avere şi interese ţin de categoria celor de susţinere şi consolidare a încrederii între decidentul investit cu încredere (cei investiţi cu putere decizională) şi ofertantul încrederii (cetăţeanul). La acest capitol situaţia este mai bună la nivelul judeţului, 10 localităţi urbane(77%) având postate informaţii de acest tip (au fost luate în considerare declaraţii din anii 2011 sau 2012): Deva, Hunedoara, Călan, Brad, Orăştie, Geoagiu, Petroşani, Petrila, Vulcan şi Lupeni. Aceste declaraţii lipsesc în oraşele Simeria, Haţeg şi Uricani. Mediul rural este bine acoperit în partea centrală (Bretea Română, Boşorod, Beriu,Turdaş, Veţel şi Bătrâna) şi de nord-Apuseni (Zam, Gurasada,Vaţa de Jos, Baia de Criş, Brănişca, Vălişoara, Şoimuş, Hărău, Balşa, Certeju de Sus şi  Buceş) şi slab acoperit în sudul judeţului - Ţara Haţegului (Răchitova).

Plecând de la indicatorii prezentaţi mai sus a fost elaborat unul sintetic ce să aprecieze nivelul transparenţei decizionale din cadrul administraţiilor publice locale din prisma accesibilitaţii online. Astfel,  au fost însumaţi indicatorii trataţi  mai sus rezultând o distribuţie a punctajului între 1 (îndeplinesc cel puţin un indicator avut în vedere ) şi 5 (îndeplinesc toţi indicatorii). 
Plecând de la acest indicator sintetic,  localităţile din judeţul Hunedoara se clasifică astfel:

1. Localităţi cu transparenţă foarte ridicată, aici se includ 4 oraşe (Deva, Brad, Petroşani şi Lupeni) şi o comună (Veţel). Acestea reprezintă 8% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

2. Localităţi cu transparenţă ridicată, aici se includ 3 oraşe (Hunedoara, Vulcan şi Geoagiu) şi 3 comune (Băcia, Boşorod şi Baia de Criş). Acestea reprezintă 10% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

3Localităţi cu transparenţă medieaici se includ 3 oraşe (Orăştie, Călan şi Petrila) şi 5 comune (Beriu, Balşa, Certeju de Sus, Gurasada şi Zam).  Acestea reprezintă 14% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

 4. Localităţi cu transparenţă scăzută, aici se includ 3 oraşe (Simeria, Haţeg şi Uricani) şi 13 comune, 3 din nordul judeţului (Vaţa de Jos, Buceş,Vălişoara), 6 din centrul judeţului (Şoimuş, Brănişca, Hărău, Turdaş, Bătrâna,Orăştioara de Sus ) şi  4 din sudul judeţului (Bretea Română, Teliucu Inferior, Răchitova şi Pui). Acestea reprezintă 27% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

 5. Localităţi cu transparenţă foarte scăzută, aici se includ 24 de comune preponderent din sudul judeţului, 12 la număr (Depresiunea Haţegului şi Munţii Poiana Ruscă)- Băniţa, Sălaşu de Sus, Râu de Mori, Sântămărie Orlea,Toteşti, Sarmizegetusa, Densuş, Gen. Berthelot, Topliţa, Ghelari, Lelese şi Cerbăl), şi secundar din nordul judeţului, 7 la număr (Tomeşti, Bulzeştii de Sus, Blăjeni, Bucureşci, Băiţa, Luncoiu de Jos şi Ribiţa ) şi 4 din centrul judeţului (Peştişul Mic, Rapoltul Mare, Mărtineşti şi Romos). Acestea reprezintă 41% din totalul administraţiilor locale ce deţin site.

 Următorul pas în analiză vrea să verifice în  ce măsură nivelul transparenţei decizionale se transformă într-un comportament vizibil, cuantificabil în plan teritorial. Pentru a verifica acest aspect, au fost utilizate ultimele rezultate ale alegerilor locale deoarece acestea au o conexiune directă cu tema vizată. Le putem considera, cel puţin teoretic, ca fiind elementul de feedback al acţiunii exercitate de decidenţii locali în plan teritorial.

În  acest sens au fost avute în vedere rezultatele obţinute de candidaţii la funcţia de primar, la alegerile locale din Iunie 2012, din perspectiva ponderii voturilor câştigătorului în voturile totale. Pe harta de mai jos sunt reprezentate aceste rezultate în plan teritorial. Dintr-o analiză simplificată se observă concentrarea ridicată a votului pe un singur candidat pe un aliniament nord-sud deplasat spre vestul judeţului, aliniament ce acoperă spaţii rurale extinse din zona Apusenilor, Poiana Ruscă şi depresiunea Haţegului dar şi medii urbane (municipiul Brad). Zonele cu o dinamică mai intensă, unde concentrarea votului nu trece de 60%, fiind în unele cazuri şi de sub 50%, corespund zonei centrale a judeţului, zonă urbană şi rurală cu un nivel socio-economic mai ridicat decât restul judeţului (Culoarul Depresionar al Orăştiei, valea Mureşului) precum şi a unor localităţi din Valea Jiului.

Aceste informaţii au fost corelate cu datele ce ţin  de punctajul obţinut de fiecare localitate în privinţa transparenţei decizionale (punctajul este cuprins între 0 şi 5).  Coeficientul de determinare obţinut prin utilizarea unei ecuaţii de regresie lineară (au fost incluse toate cele 69 de localităţi ale judeţului Hunedoara) are valoarea de 0,10 . Acestă valoare indică lipsa unei corelaţii între cele două tipuri de date, sau altfel spus, un nivel mai scăzut/crescut al transparenţei decizionale nu influenţează în sens negativ/pozitiv concentrarea votului. 


În cazul în care sunt avute în vedere doar localităţile ce deţin site ( 59 de localităţi ) coeficientul creşte la 0,13 , dar este departe de susţinerea unei corelaţii între cele două tipuri de variabile (valori ale coeficientului cuprinse între 0 şi 0,3 nu indică relaţii de determinare, între 0,3 şi 0,7 sunt probabile, între 0,7 şi 1 sunt sigure - cu amendamentul că trebuie verificate şi prin alte mijloace pentru a exclude coincidenţa). Acestă valoare scăzută a coeficientului de determinare  poate fi susţinut şi de numărul mare al localităţilor rurale ce au, în marea majoritate, un acces deficitar la servicii de internet (la nivelul anului 2010 nivelul penetrării internetului, în România, era de 35,5%, iar pe mediul rural de circa 15%), o populaţie în curs de îmbătrânire ce nu deţine cunoştiinţe minime de  operare a unui calculator, şi nu în ultimul rând de specificul comunicării şi reprezentărilor asociate locului în care noţiunile de bun, rău sau gospodar au alte baze de apreciere.

Dacă limităm analiza doar la mediul urban ( circa 85% din conexiunile de internet, la nivelul României, sunt pe mediul urban iar  judeţul Hunedoara are un procent ridicat al populaţiei urbane, circa 75%) obţinem un coeficient de determinare de 0,02 , mai mic chiar decât în situaţia precedentă.


Situaţia observată, prin analiza mai sus menţionată, evidenţiază disparităţile teritoriale determinate de factorii de poziţie (accesul la drumuri naţionale şi/sau europene), de tipul de mediu (urban sau rural) şi de rangul demografic/economic. Cu toate că este evidentă modernizarea şi democratizarea cadrului legislativ, implementarea sa are multe deficienţe ce decurg atât din decalajele mai sus menţionate dar şi dintr-un conservatorism ( ''las' că ştim noi ce să facem'' ) ce nu-şi mai găseşte locul într-o societate ce se vrea europeană.

@ banitaromania.blogspot.com